sâmbătă, 6 august 2011

amalgam cu ganduri..

..hai sterge-mi te rog rimelul uscat de pe obraz si alinta-ma. Ajuta-mi coapsele sa primeasca dulcea imbratisare a matasii negre si incheie-mi nasturasii de la sosete. Mangaie-ma usor pe spate si sufla-mi colbul de peste trup. Nu ma lasa singura in mijlocul pustiului rece de pe strada Rozelor intr-o dupa-amiaza tarzie de inceput de toamna..

cat de bine suna "Toamna" si cat de usor imi e sa imi amintesc inceputul. Zilele se vor face mai micute si soarele mai strain, ele vor pregati anotimpul ce urmeaza sa vina si care ti-e atata de drag. Ne vom incalzi mainile reci in palme calde, vom bea vin cu scortisoara si ne vom alinta simturile..


vad simplitatea faptelor tale si ma bucur sa aflu o asa apropiere intre doi copii. Visasem asta inainte..si visam ca-mi faci lucruri si mai indraznete, dar in prezentul acesta care pare ireal te simt uman, viu, palpabil. Iti simt rasuflarea in ureche ca si un vuiet cald de toamna, intr-o zi inca pastrata de asta vara. Si vad in fata ochilor o mare de oameni..desi suntem doar noi, ceilalti vibreaza, canta un cantec nestiut si strident. Vin sa "coloreze" atmosfera, care deja era creionata viu, aprins..
fata: (continui tu?...)

suntem impreuna, e intuneric..ma apropiu de tine...ma simti cald. O sa simti fiecare por al pielii tale ca o rasuflare a unui vulcan furios sub atingerea degetelor mele. O sa te cuprind cu ambele maini asa, strans langa mine, incat sa imi simti fiecare bataie a inimii, fiecare rasuflare. Incremenesti. Ti se opreste inima, suflarea, devenim un trup, un suflet gata sa se aprinda in cristalele ghetii care ne trezeste fiecare simt.. te sarut usor pe spate, iti soptesc la ureche, tresari ca un tunet puternic, intr-o ploaie linistita de vara.. iti ating urechea..cu buza de jos..
barbatul: (mai esti?...)

 p.s.: Multumesc, ca m-ai lasat sa-ti desenez trairea :*