Stii, nu ti-am zis niciodata cat de mult te pretuiesc si cat imi esti de draga. Si acum ma straduiesc sa o fac..
Si iti spun asa: parintii tai sunt si parintii mei. M-au transferat tie si nu lui, pentru ca ii erai mai draga Taticului si el a dorit foarte mult ca noi doua sa fim surori, ca eu sa stiu povestea cu "siropul somnifer", cu oamenii mici care dorm in spatele televizorului si cizmele din pat. Mi-a dat ochii verzi si zulufii indrazneti, pasiunea pentru animale si lumina din ochii Mamicii; ea insa mi-a dat dependenta de Albinita cu ceai de lamaita, nuca cu cozonac, injectiile cu dragoste si caldura din suflet, imbratisarea perfecta si cele multe vieti.
Ti-am luat parintii sa ii fac ai mei si pot sa zic ca am reusit. Te-am vazut cum ai crescut si nu de putine ori am fost langa tine. Vorbele lui M. ma aduceau in miezul actiunii si puteam observa totul, ca si tine. Taticul facea mereu Rebus in putinul timp liber, cu o ureche la problemele noastre si cu ochii in litere. Ma mustra mereu cand exageram si nu ma lasa sa aflu toate detaliile. Stia bine ce urma sa se intample si astfel crea legatura noastra de apoi. Mamica ma lua mereu in brate si-i ascultam bataile inimii pregnant, radeam cand ciocurile de puiuti ne perforau degetele si cand alunecam pe gheata. Ne imbracam mereu la moda si nu ieseam niciodata nearanjate din casa.
Eram trup si suflet impreuna iar cand stateam fata in fata, cele patru alunite isi zambeau si schitau in mintea noastra "M.A.M.A". Nu ne lasam mai prejos si vroiam sa credem ca vom invinge totul, chiar si trecerea ireversibila a timpului, chiar si trecerea in neant.
Vroiam sa ramanem acolo, unde lacrimile tale se preling pe obraz in dimineata de 1 august 91, unde cantam colinde pe 25 decembrie si culegem ghiocei in 7 aprilie.
Cifre magice pot sa le numesc si de intregire a intregului, ca si cum am palpa un pantece de mama, perfectul round.
Desi trecerea si schimbarile petrecute ne fac sa credem ca ne-am pierdut, eu stiu ca suntem tot acolo, unde Taticul ii da un sut pisicii de sub masa, Negrea e cu ochii plansi la painea cu dulceata linsa, leganatul pe piciorul perfect, mamaliga cu branza si gropita din obrazul rozaliu, mereu acele maini calde, muncite si pline cu dragoste.
Iti multumesc ca m-ai lasat sa-ti imprumut parintii. Cadoul primit in schimb e de nedescris, stie sa ierte si sa ma mangaie cum nu o va mai face nimeni niciodata.
Hai sa fim una ca si cum am fi doua, hai sa fim doua ca si cum am fi trei, hai sa fim Cele Trei ca si cum am fi Toti Patru!
Te Iubesc..
