Poveste fara sfarsit.

Suna totul atat de bine din perspectiva vocii tale si totul atat de clar, prin ochii tai. Urechile imi ascut simturile si ma fac sa nu uit niciun cuvant din cele povestite. Tot corpul e conectat la ceea ce se simte la atingerea ta asupra mea si invers. Nu iti uit promisiunile si desi timpul trece, ele se fac tot mai dulci si mai placute, mai asteptate chiar. Nu am talent la a accentua tot ceea ce simt, in ceea ce te priveste dar stiu ca tu intelegi si asa, stang, cum iti scriu, pe fiecare colt de foaie. Diminetile imi saruti nasucul si totul se trezeste in mine si asa cum nu ne ajunge niciodata plapuma, as vrea ca sa te tot iubeeesc, la nesfarsit incat sa nu imi ajunga niciodata.

Catre foarte multi ani  :*